Articole

Una dintre substanțele uzuale pentru fabricarea multor fungicide, destinate mai ales culturilor de cereale, va fi interzisă în scurt timp în Uniunea Europeană, deci și în România. Este vorba de Epoxiconazol, autorizația pentru folosire urmând a expira pe 30 aprilie. Alte 34 de substanțe active, utilizate de asemenea pentru fabricarea diverselor produse fitosanitare și aflate în proces de evaluare, se află în aceeași situație. Până nu demult, se știa că va exista o derogare de un an, numai că mai multe state europene, cu agricultură puternică, s-au opus, transmițând că vor vota împotriva prelungirii autorizațiilor.

Evaluarea la nivel comunitar a folosirii epoxiconazolului nu este terminată, ceea ce dă de înțeles că decizia de împotrivire este una de natură politică. Situația a făcut ca BASF, producătorul care solicita aprobarea folosirii în continuare a acestei substanțe, să anunțe că renunță la procedura europeană.

În urma acestei situații, autorizaţia pentru vânzarea de produse de tratament pe bază de epoxiconazol va fi valabilă numai până la data de 31 octombrie 2020. Cât privește partea de depozitare şi lichidarea efectivă și definitivă a stocurilor de fungicide ce conțin epoxiconazol, acestea vor fi în vigoare de la 31 octombrie 2021.

Autor: Cătălin Lența

În timp ce fermierii români așteaptă intervenția statului în chestiunea prețului pentru lapte, în Franța, organizațiile profesionale din domeniu anunță un plan de 10 milioane de euro pentru reducerea voluntară a producției, cu despăgubiri. Deocamdată, fermierii din România, care spun că în ultima vreme prețul laptelui a scăzut cu aproape o treime, au parte doar de promisiuni din partea autorităților. 

Chiar ministrul Adrian Oros a declarat, în emisiunea ”Agricultura la raport”, difuzată de AgroTV, că nu are o soluție de moment. ”Cu laptele, într-adevăr, este o problemă foarte mare la nivelul întregii Europe. În România sunt stocuri mai de lapte, carne de vită, ouă și legume. Am văzut o propunere din partea Comisiei Europene, dar fără finanțare: să finanțăm depozitarea privată. Asta ar fi o soluție. Până trece criza, să finanțăm depozitarea privată, dar trebuie să identificăm sursele de bani și să facem acest lucru în așa fel încât să-i prindem pe toți”, a spus ministrul Oros.

Măsura de care vorbește șeful MADR a fost propusă recent de la Bruxelles și vorbește de ajutoare pentru depozitarea privată în sectorul produselor lactate și în cel al cărnii, dar și despre autorizarea adoptării unor măsuri de auto-organizare în cadrul pieței de către operatorii din sectoarele grav afectate și flexibilitatea programelor de sprijinire a pieței în sectorul fructelor și al legumelor, al vinului și al altor produse. Doar că Bruxelles-ul nu dă bani pentru astfel de măsuri, ci doar permite statelor comunitare să cheltuiască sume importante în astfel de acțiuni.

Între timp, fermierii francezi din domeniul laptelui au luat propriile măsuri pentru a rezista scăderii cererii. Comitetul Naţional Interprofesional al Economiei Lactatelor, organizație reprezentativă în domeniu în Franța, a decis înfiinţarea unui fond excepţional de solidaritate în valoare de 10 milioane de euro, din care să fie despăgubiți fermierii care acceptă limitarea producţiei. Ajutorul ar urmă să fie ”calculat pe întregul volum care nu este produs – pentru o reducere între 2 şi 5% – pe baza producţiei din aprilie 2019”, iar măsura ar permite păstrarea stabilă a preţului la lapte la minimum 32 de cenţi pe litru.

Autor: Cătălin Lența

Italia, una dintre țările europene cele mai afectate de actuala pandemie, a luat mai multe măsuri care să îi ajute pe fermieri să treacă peste dificultățile financiare. Mulți dintre producătorii agricoli, mai ales cei mici, nu mai au unde să își vândă marfa, mai ales după închiderea restaurantelor pe care le aprovizionau.

De aceea, guvernul italian a pus la punct un fond de 100 de milioane de euro pentru a sprijini întreprinderile agricole. Din acești bani, instituțiile financiare acordă credite speciale, în condiții avantajoase pentru fermieri. Mai mult chiar, băncile sunt obligate să amâne până la 30 septembrie plata ratelor pentru creditele acordate fermierilor. De asemenea, a fost înființat un fond care să permită protejarea lucrătorilor sezonieri în agricultură în așa fel încât aceștia să nu renunțe la activitatea temporară; de altfel, acești lucrători, mulți veniți din state est-europene, vor avea parte de compensații pentru o perioadă limitată.

În plus, ministrul italian al agriculturii a anunțat că fermierii vor primi, în toamnă, un avans sporit din subvențiile cuvenite, adică 70% în cazul plăților pe suprafață, așa cum permite Comisia Europeană în aceste condiții speciale.

Guvernul de la Roma a mai decis să dea sume importante pentru promovarea în străinătate a consumului de produse alimentare fabricate în Italia. De asemenea, ministrul agriculturii îi îndeamnă pe italieni să îi ajute pe fermieri consumând produse alimentare italiene.

Autor: Cătălin Lența

Produsele locale, fabricate într-o regiune sau alta, vor fi vândute în spații speciale în rețelele de magazine din Bulgaria, a decis guvernul de la Sofia. Autoritățile spun că este o măsură care îi va ajuta pe micii producători să treacă peste dificultățile provocate de epidemia de coronavirus. 

Produsele alimentare vizate de decizie sunt lapte şi produse lactate, carne proaspătă, pește, ouăle, fructe şi legume de sezon, dar și miere. Executivul bulgar definește producătorul local drept cel care operează în acelaşi district administrativ cu supermarketul în cauză, dar şi în oricare dintre districtele administrative vecine.

Decretul guvernului bulgar obligă marile magazine să aibă la raft produse alimentare fabricate în regiunile în care se află spațiile comerciale respective. Ministerul Agriculturii de la Sofia transmite că, de acum înainte, va fi obligatorie afișarea în supermarketuri a unor anunţuri în care să scrie că produsele alimentare respective au fost produse la nivel local. 

Decizia îi obligă pe retaileri să aloce spaţiu ”suficient” pentru alimentele produse în plan local, dar nu stabilește și care este suprafața minimă sau care este termenul la care obligația intră în vigoare.

În România, o inițiativă oarecum asemănătoare – Legea 321/2009, modificată mai târziu, și care privea comercializarea produselor alimentare, a fost puternic contestată de unii comercianți și chiar reclamată la Comisia Europeană, fără să lămurească lucrurile până la ora actuală.

Autor: Cătălin Lența