Avertsimentul vine din partea unora care se pricep la analize și la a observa, cu ceva timp înainte, semnele că situația nu e bună. Indiferent de părerile personale. Bloomberg scrie că după criza din sănătate provocată de noul coronavirus, statele est-europene se îndreaptă spre cea mai mare recesiune de la căderea Cortinei de Fier. Nu e mâine, poate că nu este sută la sută o certitudine, dar semnele arată că Bloomberg cam are dreptate. Să argumentăm.
”În timp ce ţările care se întind de la Marea Baltică până la Marea Neagră nu au avut număr record de morţi din cauza COVID-19, acestea au fost însă puternic lovite de închiderea fabricilor și a magazinelor, de scăderea profiturilor companiilor şi de creşterea ratei şomajului”, scrie Bloomberg. Dovezile – creşterea economică a fost încetinită anual în Polonia şi înjumătăţită în Ungaria, de la sfârşitul anului 2019. Economiile Cehiei şi Slovaciei s-au micşorat, în timp ce ale României şi Bulgariei au rămas la limita extremă, în ciuda aşteptărilor unei scăderi viitoare din aprilie până în iunie.
Evident că în regiune cel mai mult ne interesează România, care deocamdată pare să fi scăpat mai ușor, dar fără a îndepărta pericolul. Iar asupra acestei chestiuni atrage atenția chiar Banca Națională, care, în ultimul Raport privind Inflația, folosește cuvântul ”incertitudine” de 58 de ori în aproape 70 de pagini. Așa că termenul pare a fi cel în jurul căruia se învârte toată economia. Inclusiv agricultura, despre care se amintește în raport, și citez: ”Având în vedere seceta prelungită din unele regiuni ale țării, cu implicații directe asupra ofertei de produse agroalimentare, nu sunt excluse presiuni inflaționiste pe acest segment. În același timp, dată fiind posibila afectare semnificativă a unor culturi agricole (de exemplu, cerealele), nu ar fi exclusă nici o diminuare mai importantă a activității economice”.
Traducând puțin, cele enunțate de BNR pot însemna mai puțină mâncare, prețuri mai mari la alimente și noi necazuri pentru fermieri. Care așteaptă cu sufletul la gură nu recolta, ci data marcată cu roșu în calendar – 15 iunie, ziua după care începe plata despăgubirilor după secetă. Între timp, știm că toată lumea caută soluții, ba chiar Ministerul Agriculturii a anunțat că are circa 80 de milioane de euro, sumă din care să plătească ajutoare de criză fermierilor și procesatorilor. Păcat că încă nu sunt cunoscute criteriile de acordare a ajutorului, dar să marcăm bunele intenții. ”Sprijinul va avea forma unei sume forfetare, iar rambursarea ulterioară de către Comisie se face în conformitate cu creditele bugetare şi sub rezerva disponibilităţii fondurilor. Ne este permis să cheltuim cu această măsură până la 1% din total alocare fonduri pentru dezvoltare rurală, adică în cazul României 80 de milioane de euro, aproximativ cam atât mai avem noi, între 72 şi 80 de milioane de euro neutilizate din alte măsuri care au fost mai puţin accesate”, explica recent ministrul Adrian Oros.
Bine, mai așteptăm până totul va fi clar. Dar, până atunci, fermierii să știe că au dreptul la un ajutor de criză de cel mult 7.000 de euro pe fermă sau 50.000 de euro pentru fiecare procesator, sume care au și fost cerute (și probabil date) cam prin toată Uniunea Europeană.
Una peste alta, cu criză sanitară și secetă sau nu, soarta agricultorilor europeni nu mai este la fel de bună ca acum zece ani. Schimbările climatice, dar mai ales cele ce urmează a fi impuse în noua Politică Agricolă Comună, i-ar putea determina pe mulți să renunțe la a mai cultiva pământul sau a crește animale. Iar unii, ajunși chiar la disperare, renunță de tot,chiar la luptă și aleg să își pună capăt zilelor. De altfel, rata sinuciderilor în rândul fermierilor (fenomen mai puternic în Vestul Europei) este una ridicată. În Franța, în fiecare zi, un fermier se sinucide, scria în septembrie anul trecut site-ul pleinchamp.com. Dificultățile economice, angajamentul consecvent în muncă, izolarea, problemele familiale, gradul de supraîndatorare sunt cauzele pentru care această categorie socio-profesională este una cu cel mai mare risc de sinucidere, îndeosebi în rândul crescătorilor de animale.
Rata lor de sinucidere este cu 40% mai mare decât media pe țară, potrivit unui studiu de sănătate publică realizat în Franța asupra fermierilor cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani. Fenomenul este îngrijorător. De aceea, în Franța a fost lansată rețeaua ”Agri Sentinelles”, care are un site pentru educarea și instruirea tehnicienilor agricoli care doresc să participe la acțiunile de prevenire a sinuciderii în rândul fermierilor. Deocamdată nu s-a schimbat mare lucru.
Autor: Cătălin Lența