Dreptul de proprietate e sfant, consfintit prin lege. Adesea s-a discutat pe seama acestui subiect. Ne place sa evocam lupta strabunilor pentru pamanatul stramosesc. Sunt oameni care si-au dat viata pentru o palma de teren, au mers la razboi din convingere pentru glia tarii. Asta in trecut, acum lucrurile s-au schimbat, am dat pamantul fara lupta, de buna voie si nesiliti de nimeni. Scuza unora era: ce, pleaca cu pamantul din tara?
Nu, nu pleaca, dar o natiune se defineste, se identifica si prin acest lucru. Nu-i judec, nu-i acuz pe cei care au facut asta, dar istoria este scrisa si de noi. De putin timp, in Parlamentul Romaniei, au fost adoptate cateva modificari si completari la legea vanzarii/cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan. Toate aceste transformari au pornit din dorinta de a limita posibilitatea persoanelor straine sa achizitioneze usor pamant. In urma unor calcule facute se spune ca 40% din pamantul tarii apartine strainilor. Un procent urias, alarmant pentru cei care iubesc glia stramoseasca. Fermierii, mediul asociativ si politicienii au sustinut sus si tare ca nu-i normal. Pana aici, toata lumea a fost de acord. Ei bine, dupa ce legea s-a votat de Parlament, au aparut discutiile, controversele. Ca-i neconstitutionala, ca-i cu ,,dedicatie”,  ca incalca libertatea de circulatie a capitalului si a libertatii economice, libertatea stabilirii domiciliului si resedintei. De asemenea, conditia resedintei creeaza tratamente diferentiate, discriminatorii intre cetatenii romani care au emigrat si cei care au ramas in tara. Lista contestatiilor e lunga, nu se opreste aici.
In tara lui Caragiale, factorul politic n-a ramas indiferent, neimplicat. Taberele de sustinatori se impart pe culori, in coltul rosu, pentru, in coltul albastru, impotriva. Initiatorii sustin ca s-au inspirat din tari straine cu traditie, cu o democratie avansata. In rol de arbitru, Presedintele Romaniei. Daca isi da acordul, merge la publicare in Monitorul Oficial, daca nu, e retrimisa in Parlament si tot asa.
N-ar fi prima data cand se intampla, suntem obisnuiti, nu ne-ar mira. Acum, noi suntem la mijloc, altfel spus, asteptam sa se ciondaneasca pe la Curtea Constitutionala. Cert e faptul ca o lege care sa-i multumeasca pe toti nu se poate. Insa, ar trebui sa primeze interesul national daca ne iubim tara asa cum sustinem.

Autor: Ovidiu Ghinea