Plătiți-vă mai bine oamenii dacă vreți să îi aveți și mâine la muncă, le transmite fermierilor ministrul agriculturii. Replică bună, croită pe nevoi și care prinde oricând. Vreți să țineți în țară, în ferme, angajații pe care îi aveți la ora actuală, se întreabă și întreabă Adrian Oros? Atunci dați-le ”între 800 și 1.000 de euro. Așa vor trebui să ofere fermierii din România ca să îi aibă aici. Noi o să venim să compensăm aceste salarii. Noi o să venim să compensăm o parte din aceste salarii. În primul rând, scădem foarte mult taxarea, cu 25%, oferim aceste vouchere de până la 5 milioane lei și vor exista și alte scheme de sprijin pe care Ministerul Muncii și Protecției Sociale le gândește”, a explicat ministrul agriculturii într-o intervenție la televiziunea publică.

Numai că nu valoarea salariilor este problema cea mai mare în agricultură, ci lipsa celor pe care să îi plătești. Tot mai puțini sunt cei care mai vor să se angajeze în agricultura din România, alegând de multe ori să facă același lucru în altă parte, mai spre Vest dacă se poate. Nivelul salariilor pe care fermierii sunt dispuși să le plătească nu mai sunt de mult insignifiante, ba chiar uneori devin de-a dreptul generoase pentru venitul mediu local. Și nu vorbim aici de cât câștigă un tractorist, sau mă rog, operator de utilaje – sunt celebre exemplele celor care, cel puțin în perioada campaniilor agricole duc mult mai mult acasă, adică de două – trei ori mia aceea de euro. Asta în cazul în care proprietarul exploatației agricole a vut noroc să găsească forță de muncă.

Ce te faci însă, domnilor cu viziune, în cazul în care stai cu mia de euro în mână și nu vine nimeni să muncească pentru ea? Și asta nu pentru arături în București sau în centrul Clujului, ci chiar în zonele considerate mai sărace ale României. Uite, în județul Vaslui, în zona orașului Negrești, trăiește și muncește un fermier care de mult timp se lovește de chestiunea asta – pe cine să plătească. Numele lui este Constantin Cioată, este inginer agronom de o viață, lucrează câteva sute de hectare și crește animale…și se uită după forță de muncă. Nu că nu ar fi deloc, dar totdeauna mai trebuie cineva și cei care ar putea să vină alături de el sunt plecați prin Germania, Franța, Marea Britanie sau Italia. Pentru că acolo cred ei că pot câștiga mai bine, deși de multe ori realitatea este alta.

Să îi liniștim însă pe aceia care știu din teritoriu că adevărul este altul decât în Capitală. Nevoia voastră va fi rezolvată în scurt timp, cel puțin așa cred dacă mă iau după declarații. Sau, în naivitatea mea, nu observ că de fapt nu vorbim despre soluții, ci tot despre îndemnuri ce și cum să facă fermierii? Nu, sigur mă înșel; știu că există bune intenții, programe, și chiar și finanțare pentru tot. Uite, mă întorc la declarațiile făcute de ministrul Oros la televiziunea publică – ”vrem să stimulăm atragerea tinerilor în acest domeniu care este mai aspru, dar este un fenomen la nivel european, la noi este mai grav, îmbătrânirea forței de muncă și a fermierilor. De aceea avem programe pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru prima dată în acest an, pe lângă sumele de până la 50.000 (de euro – n.r.) la instalare, dăm în concesiune și câte 50 de hectare acestor tineri fermieri”.

Și, domnilor fermieri, țineți minte și promisiunea de ușurare a poverii fiscale.”Anul trecut, în 29 mai, a fost o ordonanță de urgență care a modificat foarte mult și a crescut taxarea forței de muncă pentru zilieri, iar în agricultură se lucrează foarte mult cu zilieri și sezonieri, a crescut cu 25%. Modificăm acea ordonanță de urgență, să revenim la o taxare mai acceptabilă, astfel încât salariile oferite zilierilor să fie mai bune. Avem și un pachet împreună cu Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Muncii prin care oferim vouchere din bani europeni, dar nu din bani pentru agricultură, celor care angajează sezonieri sau zilieri pentru a compensa salariile acestora”, a mai spus ministrul Adrian Oros.

Așadar, o să vă rămână și mai mulți bani cu care să îi plătiți pe lucrătorii de care aveți nevoie, dar nu îi găsiți.

Autor: Cătălin Lența